DIRECTII DE CERCETARE
Activitatea de cercetare se desfasoara in cadrul a 3 mari laboratoare care includ fiecare mai multe profiluri de cercetare:
a) Laboratorul de genetica si ameliorarea vitei de vie, cu profilurile:
- Ameliorarea soiurilor pentru struguri de masa, vin si portaltoi
- Producerea materialului saditor viticol
b) Laboratorul tehnologia culturii vitei de vie, cu profilurile:
- Ecologia vitei de vie
- Agrotehnica viticola
- Agrochimia si nutritia vitei de vie
- Protectia fitosanitara a vitei de vie
- Mecanizarea lucrarilor in viticultura
c) Laboratorul de enologie, cu profilurile:
- Tehnologii de vinificare
- Chimia vinului
- Microbiologia vinului
- Valorificarea complexa a subproduselor vinicole
Obiectivele generale si specifice ale activitatii de cercetare
Din analiza resurselor care stau la baza dezvoltarii sectorului viti-vinicol din tara noastra si in baza prognozei privind evolutia pietelor interne si externe ale productiei viti-vinicole se desprind urmatoarele obiective generale de cercetare-dezvoltare prioritare:
- valorificarea superioara a resurselor naturale si tehnologice, pentru asigurarea unei viticulturi durabile;
- imbunatatirea calitatii produselor viti-vinicole pentru asigurarea competitivitatii acestora pe piata interna si internationala;
- cresterea eficientei economice a productiei viticole, la un nivel competitiv cu cel din tarile viticole avansate;
- integrarea sectorului viti-vinicol din tara noastra in viticultura europeana.
Obiectivele specifice ale activitatii de cercetare sunt urmatoarele:
In domeniul geneticii si ameliorarii vitei de vie
- integrarea biotehnologiilor in procesul de ameliorare a vitei de vie in scopul accelerarii procesului si inlaturarii unor bariere de natura genetica;
- crearea de soiuri noi pentru struguri de masa cu diferite epoci de coacere, cu potential ridicat de productie si insusiri calitative superioare soiurilor existente, in vederea diversificarii sortimentului;
- crearea de soiuri noi pentru struguri de vin cu insusiri superioare de productivitate, calitate si rezistenta la boli;
- imbunatatirea potentialului biologic al plantatiilor de vita de vie pentru struguri de masa si vin prin utilizarea selectiei intraclonale;
- crearea de soiuri noi de portaltoi cu caractere si insusiri superioare de afinitate, vigoare de crestere si rezistenta sporita la calcar si seceta.
In domeniul producerii materialului saditor
- modernizarea secventiala a fluxului tehnologic de producere a materilaului saditor viticol viticol in contextul intensificarii bolilor virotice cu transmitere sistemica si aparitiei unor boli noi.
In domeniul tehnologiilor de cultura a vitei de vie
- simplificarea tehnologiilor de cultura a vitei de vie prin intermediul distantelor de plantare si al formelor de conducere si elaborarea unor secvente tehnologice nepoluante prin optimizarea solutiilor agrotehnice de interventie asupra solului;
- optimizarea in concept ecologic a dozelor de ingrasaminte chimice prin modelare matematica;
- utilizarea unor surse alternative de fertilizare in plantatiile viticole (composturi, bioposturi);
- optimizarea repartizarii in teritoriu a combinatiilor soi vinifera-partener portaltoi;
- integrarea mijloacelor biologice si biotehnice de combatere a bolilor si daunatorilor vitei de vie in tehnologiile de combatere integrata;
- incadrarea in arealele viticole a soiurilor de vita de vie pentru struguri de masa si vin, in contextual schimbarilor climatice.
In domeniul vinificatiei
- imbunatatirea calitatii vinurilor prin dirijarea proceselor fermentative (biosenzori, levuri selectionate pe directii de productie);
- cercetari privind producerea de vinuri cu grad alcoolic scazut.
- secvente tehnologice de reducere/inlocuire partiala a dioxidului de sulf in etapele tehnologice de obtinere a vinurilor, pastrand nealterate proprietatile fizico-chimice si organoleptice ale produsului precum si garantarea stabilitatii acestuia in momentul punerii lui in consum.
- tehnologii moderne de valorificare a potentialului oenologic al soiurilor romanesti de vita de vie in vederea cresterii competitivitatii lor pe plan national si international;
- valorificarea subproduselor obtinute din vinificatie (tescovina, drojdie, tirighie) in scopuri alimentare sau farmaceutice.